Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919. Propunerea de ridicare a unui Mausoleu la Mărăşeşti a fost înaintată regelui Ferdinand şi guvernului condus de Ion I. C. Brătianu. Pentru obţinerea de fonduri, încă din anul 1919 s-au lansat peste 9.000 de liste de subscripţie. Locaţia Mausoleului s-a stabilit pe cele 20 hectare cedate de către George G. Ulise Negroponte, proprietarul pământurilor din zona aleasă pentru monument, întocmindu-se şi un Act de donaţie, la 14 iulie 1921.
Piatra de temelie a viitorului memorial a fost așezată la 6 august 1923. pe locul în care, în vara anului 1917, s-a desfăşurat cea mai importantă operaţiune militară defensivă a Armatei Române în timpul Primului Război Mondial.
În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor căzuți pe câmpul de luptă, în criptele Mausoleului, iar în septembrie au fost depuse în sarcofagul central rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandant al Armatei I Române din timpul bătăliei Mărășeștilor.
La 28 septembrie 1924 a avut loc solemnitatea inaugurării criptelor, în prezența Reginei Maria și a unor înalte personalități ale timpului. După 12 ani s-au reluat lucrările de zidire la cupola monumentului, cunoscută sub numele de „Cupola Gloriei”, ale cărei basoreliefuri au fost sculptate de către Ion Jalea și Corneliu Medrea, în timp ce fresca din interior a fost pictată de Eduard Săulescu.
Inaugurarea Mausoleului Eroilor Mărășești s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa MS Regele Carol al II-lea, a patriarhului Miron Cristea, a generalului Gheorghe Argeşeanu – ministrul Forţelor Armate, a Alexandrinei Cantacuzino – preşedinta Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe din România, a Voievodului Mihai şi a unei impresionante galerie de oameni politici şi de cultură, veterani de război şi locuitori din comunele şi oraşele din fostul Judeţ Putna şi din celelalte judeţe au participat la festivităţile care au marcat deschiderea Mausoleului Eroilor din Mărăşeşti.
”Este un loc unde fiecare român trebuie să vină măcar o dată în viață ca să înțeleagă de ce încă vorbește limba lui, în țara lui” – pianistul Ștefan Doniga, ambasador ”Mausolee pe bicicletă” 2022
În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români. Mausoleul adăpostește, în cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, dispuse radial pe cele 18 culoare, rămășițele pământești a 5.073 ostași și ofițeri, printre care fetița – eroină Măriuca Zaharia, căpitanul Grigore Ignat, locotenent Gabriel Pruncu. În centrul mausoleului Mărăşeşti se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana” al Ţarului Rusiei. Pe „Culoarul Cavalerilor”, alături de maiorul Grigore Ignat şi locotenentul Gabriel Pruncu, este şi mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata romană, transmiţând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborată de glonţul unui lunetist german.
Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, Mausoleul Eroilor Mărășești are o forma circulara, în partea superioara a monumentului fiind “Cupola gloriei” a cărei bază este flancată de patru vulturi din granit, înconjurată de o imensă friză în basorelief realizată de sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea.
Trei terase suprapuse conduc spre intrarea în cupola care este decorată în interior cu o pictură în fresca semnată de pictorul Eduard Săulescu. Tot aici se află o rotonda în care sunt așezate în mod simbolic drapelele unităților române participante la bătălia de la Mărășești.
Pe frontspiciul Mausoleului s-au înscris cuvintele „Întru Slava Eroilor Neamului” și numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii de pe Frontul Românesc.
Bătălia de la Mărăşeşti a fost cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operaţiune complexă, de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condiţiile în care armata rusă era în plină disoluţie revoluţionară. Acestea erau auspiciile sub care debuta ceea ce istoriografia română a numit „bătălia de la Mărăşeşti”, iar cea germană, „bătălia de străpungere de pe Putna şi Şuşiţa”.
Bătălia de la Mărăşeşti, care a început pe 6 august 1917, a durat 29 de zile, până pe 3 septembrie 1917. A angajat, de ambele părţi, 25 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie şi o brigadă de cavalerie. 16 din cele 29 de zile au fost marcate de lupte deosebit de înverşunate, de atacuri şi contraatacuri, toate consumate la cea mai înaltă tensiune. Statisticile consemnează pierderile trupelor adverse la peste 60.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, pe când românii, din cei 170.000 de ostaşi angajaţi în lupte, au avut 27.140 de pierderi, respectiv 5.125 de morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 de răniţi.
Luptele de la Mărăşeşti au rămas în istorie ca „pagina cea mai strălucită a marelui nostru războiu naţional”, iar oraşul erou a căpătat, prin jertfa ostaşilor români şi a aliaţilor ruşi şi francezi, nu numai o consacrare naţională, ci şi una internaţională. Alegerea construirii celui mai mare monument consacrat Primului Război Mondial la Mărăşeşti nu a fost întâmplătoare.
În imagine MS Carol al II-lea și Voievodul Mihai. Fotografie preluate din „România ilustrată”, Anul XII, nr. 610, 21 septembrie 1938.
Mausoleul Eroilor Mărășești este Monument Istoric cu valoare națională, fiind înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziția nr. 271, cu codul VN-IV-m-A-06631.
TVR a realizat un amplu reportaj despre mausoleele din Vrancea. Vă invităm să îl urmăriți pentru că este extrem de interesant și veți afla detalii importante despre mausoleele pe care urmează să le vizităm în cadrul turului ”Mausolee pe biciletă”.
